Etnografia
Aici s-a păstrat şi s-a dezvoltat o cultură populară, a cărei obârşie o descifrăm coborând în milenii de viaţă.
Aici s-a păstrat şi s-a dezvoltat o cultură populară, a cărei obârşie o descifrăm coborând în milenii de viaţă.
Locurile
de înfrăţire a Carpaţilor cu Balcanii, acolo unde ultima arcuire
spectaculară a măreţului nostru lanţ muntos întâlneşte Dunărea la
Porţile de Fier, azi „Porţile luminii", adăpostesc unul din cele mai
pitoreşti ţinuturi ale României, MEHEDINŢIUL.
Pe o hartă fizică a Europei se poate lesne observa că Mehedinţiul ocupă fundul adâncului golf al Câmpiei Române, prinsă între înălţimile Carpaţilor, la nord, şi a Balcanilor, la sud, având drept ax cursul străvechiului Istru.
Aici, la extremitatea vestică a vechii Ţări Româneşti, dar în inima unei vaste arii etnografice ce aduna în jurul imensului nod muntos al Ţarcului, Godeanului şi Retezatului marile ţinuturi româneşti ale Hunedoarei, Banatului, Timocului şi Olteniei, s-a păstrat şi s-a dezvoltat o cultură populară, a cărei obârşie o descifrăm coborând în milenii de viaţă.
Aşezare risipită
Gheorgheşti
La adăpostul muntelui şi al marilor codri ce se întindeau până departe, în câmpie, unindu-se cu codrii Vlăsiei de dincolo de Olt, departe de drumurile obişnuite ale noroadelor prădalnice, ce preferau căile bătute ale câmpiei din estul Ţării Româneşti, făcând legătura cu stepele nord-pontice, care îi conduceau înspre bogăţiile râvnite ale strălucitoarelor cetăţi bizantine — Mehedinţiul a rămas până târziu un ţinut izolat, în care au dăinuit şi mai dăinuie încă elemente străvechi de artă populară.
Zonă etnografică deosebit de interesantă şi variată, Mehedinţiul a generat în cadrul spiritualităţii româneşti câteva trăsături distinctive, originale, determinate de existenţa unor factori istorico-geografici specifici.
